În perioada 3-5 noiembrie 2022, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu Asociația Municipiilor din România, UNCJ, AoR, ACoR și Ambasada Franței în România, au organizat cea de-a VI-a ediție a Forumului Cooperării descentralizate româno-franceze, la Poiana Brașov.
===
Evenimentul a debutat cu discursurile introductive ale:
– domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministru al României;
– domnului Attila CSEKE, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
– doamnei Daniela-Grigore GÎTMAN – Secretar de stat- Ministerul Afacerilor Externe;
– doamnei Laurence AUER, Ambasadoarea Republicii Franceze în România;
– domnului Victor CHIRILĂ, Ambasadorul Republicii Moldova în România;
– domnului Allen COLIBAN, Primarul Municipiului Brașov;
– domnului Fortuné PELLICANO, viceprimar al orașului Brest, președinte al Grupului de lucru Franța-România al AFCCRE;
– domnului Ion LUNGU, Prim-vicepreședinte AMR,Primarul municipiului Suceava, reprezentant al AMR
===
Formul din acest an a vizat 3 sesiuni plenare pe diverse teme de interes public și o sesiune de dezbateri și concluzii:
I. Autoritățile locale și regionale în fața războiului din Ucraina: Primirea și integrarea refugiaților
II.Autoritățile locale și regionale și Europa: Pactul verde european: care sunt provocările și oportunitățile?
III. Autoritățile locale și regionale și Europa: Planul European de Redresare și Reziliență și politica de coeziune: pârghii esențiale pentru a sprijini tranziția economică, socială și de mediu a teritorii
Această sesiune a fost moderată de AMR și s-a remarcat prin intervenții din partea membrilor AMR, MDLPA și a partenerilor francezi.
Din partea AMR:
Domnul Ion LUNGU, primarul Municipiului Suceava, Prim-vicepreședinte al AMR a punctat oportunitatea Forumului în schimbul de bune practici dintre autoritățile române și cele franceze. Acesta a precizat că singura șansă de reziliență și de redresare constă în accesarea de fonduri, PNRR reprezentând o șansă istorică pentru România, în general, dar mai ales pentru acele zone naționale în care gradul de sărăcie este unul ridicat. În acest sens, domnul Lungu a adus în atenția auditoriului problema infrastructurii din România, mai ales în comunitățile mici, unde aceasta este dublată de limitarea financiară considerabil resimțită la nivelul autorităților locale.
În ceea ce privește strategia europeană de dezvoltare, Primarul municipiului Suceava consideră că fiecare stat are propria strategie de atragere de fonduri, dar este dificilă, în acest context, compararea cu țările europene care au deja o infrastructură consolidată și care direcționează aceste finanțări în zone de investiții mult mai inovative.
Tot în plan european, dl. Ion Lungu a împărtășit cu invitații francezi una dintre realizările primăriei: clasarea municipiului Suceava în top 100 de orașe selectate în misiunea de neutralitate climatică, derulată de Comisia Europeană. În acest sens, acesta a anunțat că este în lucru un proiect de oraș pilot, bazat pe inovație și cercetare, care integrează unul dintre idealurile municipalității, de a pregăti Suceava pentru o nouă generație.
Domnul Ionuț PUCHEANU, primarul Municipiului Galați, Prim-vicepreședinte al AMR a susținut o alocuțiune despre atragerea de fonduri care să acopere nevoile individuale ale fiecărui UAT precum și despre absorbția cât mai mare de finanțări din PNRR. Revitalizarea României, a comunităților locale, poate deveni prin PNRR un obiectiv realizabil, atâta timp cât povestea de succes a aprobării Planului este continuată prin scrierea de proiecte emergente, atragerea de fonduri și implementarea acestora cu succes.
În accepțiunea domnului primar Pucheanu, cel mai important lucru privind subiectul PNRR este ca autoritățile române să sesizeze modalitatea prin care celelalte autorități europene (spre exemplu Franța) au reușit să simplifice procedurile de aplicare. Acesta a felicitat echipa MDLPA privind modul de depunere al proiectelor, buna funcționare a platformei on-line, debirocratizarea procedurii de semnare a documentelor, provocarea PNRR reușind să crească gradul de competivitate al UAT-urilor și al funcționarilor publici din România.
Având în vedere exodul rural-urban de la nivelul țării, domnul Ionuț Pucheanu a menționat că banii ar trebui să fie distribuiți în direcții corecte de investiții, adaptând fondurile în funcție de nevoile specifice ale zonelor UE. Totodată, primarul municipiului Galați susține că este necesară proiectarea unui proiect de țară care să propună o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Domnul Allen COLIBAN, primarul Municipiului Brașov, a remarcat diferența dintre PNRR și celelalte programe operaționale: infuzia de capital și dublarea timpilor de reacție. Sprint-ul PNRR în România, început cu finalizarea scrierii și a aprobării de Consiliul Uniunii Europene, continuă în următoarele etape de absorbție de fonduri, licitații și implementare, clasarea PNRR-România în primele poziții ale clasamentului UE, impunând păstrarea acelorași standarde de performanță.
Domnul primar a subliniat și scalarea capacității autorităților locale de depunere de proiecte, menționând nevoia unor proceduri de achiziții publice care să fie în congruență cu acest maraton de proiecte. În această notă, acesta a identificat angrenarea eforturilor comune AP și APL ca un bun prilej de cooperare si schimb de bune practici care să conducă la producerea de schimbări într-un ritm rapid, în cursa contra-cronometru privind creșterea calității vieții.
===
Din partea MDLPA:
Domnul Dragoș Horia BUHOCIU, director general – Direcția Generală Implementare Plan Național de Redresare și Reziliență, a explicat motivația foarte mare față de PNRR prin prisma faptului că aceasta atrage după sine returnarea fondurilor în cazul în care țintele și jaloanele nu sunt îndeplinite corespunzător. Totodată, domnul director a recepționat feedback-ul din teritoriu ca unul foarte bun, mecanismul PNRR dând dovadă de conectivitate, mai ales prin prisma faptului că fiecare minister a preluat componente de pe domeniul propriu de activitate, de care să se ocupe pe tot parcursul finanțării.
===
Din partea partenerilor francezi:
Doamna Isabelle BOUDINEAU, Consilier Regional din Nouvelle Aquitaine, Membru al Comitetului European al Regiunilor a vorbit despre lupta împotriva inegalităților teritoriale, Comitetul Regiunilor fiind organul consultativ al UE care ține cont de vocea autorităților locale și regionale și care prezintă în plen nevoile și perspectivele acestora. Puterea exemplului este una dintre sursele de inspirație prin care se face un front comun cu Parlamentul European și administrația locală, în vederea eliminării disparităților socio-teritoriale. De asemenea, doamna Boudineau a tratat subiectul Politicii de Coeziune ca strategie UE prin care se realizează investiții, așa cum sunt cele din PNRR și nu numai. Consilierul din Nouvelle Aquitaine a mai precizat că în elaborarea politicilor publice ar trebui să se implice toți actorii publici pentru a spori eficacitatea acestora.
Domnul Christophe MOREUX, Director al Polului Teritoriilor și de Coeziune al AFCCRE, a adus în discuție complexitatea inerentă a Fondului european de Dezvoltare privind spectrul de aplicații și a expus anumite problematici cu care se confruntă și autoritățile franceze în ceea ce privește PNRR. În acest sens, în ciuda unei peisagistici utopice în teoria europeană, și Franța a întâmpinat obstacole, unele dintre probleme fiind de lizibilitate, de natură juridică, de repartizare a competențelor, dar și în ceea ce privește dihotomia dispozitivului. Domnul MOREUX a mai făcut referiri și la faptul că pentru a păstra echilibrul economic, atragerea de fonduri trebuie să fie circulară și cât mai rapidă, întrucât perioadele de aplicare au termene limitate.
===
IV. Sesiune de dezbateri și concluzii: Dezbateri: Care este viitorul pentru cooperarea descentralizată franco-română?
Domnul Gabriel Pleșa, Primarul municipiului Alba Iulia, a atins tema descentralizării teritoriale, justificând că PNRR, spre deosebire de fondurile structurale, reprezintă un pas important către acest rezultat, contribuind semnificativ la reducerea birocrației și la finanțări directe către APL, fără aportul de co-finanțări. De asemenea, acesta a punctat eforturile conjugate cu partenerii europeni și cei naționali pentru obținerea de rezultate dezirabile, care să contribuie la creșterea calității vieții din comunitățile locale.
===
În urma Forumului, se vor determina axe precise de cooperare descentralizată între autoritățile române și cele franceze, prin formarea unor grupuri de lucru, în cadrul cărora se vor conjuga forțele colective româno-franceze pentru a aborda probleme sociale de interes comun.